Scrisori misionare - Sesiunea de vara 2011
Iubiţi
fraţi,
Prin îndurarea
Domnului, între 21 mai – 13 iunie 2011, pentru mai bine
de trei săptămâni, am călătorit în mijlocul fraţilor
noştri scumpi din Spania. Tot prin îndurarea Domnului,
şi numai prin îndurarea Lui, au avut loc douăzeci şi opt
de slujbe, în diferite biserici, în diferite localităţi:
Madrid, Arganda del Rey, Barcelona, Valencia, Alcala de
Henares, Toledo, Getafe, Quintenar de la Orden, Campo de
Criptano, Tarancon, ş.a.
Prin harul Domnului, în
Spania sunt circa o sută de biserici de limbă română,
răspândite în întreaga ţară, la oraş sau la sat.
Pastorul Viorel
Candrianu, referindu-se la cele câteva sute de biserici
româneşti existente în Europa, spunea că: „Dumnezeu a
dat preoţia Europei românilor.”
În urmă cu mai bine de
treizeci de ani, un creştin spaniol, îngrijorat de ceea
ce se întâmpla cu credinţa în ţara sa, a întrebat pe
Domnul: „Doamne, se stinge credinţa în ţara
asta. Ce ai în vedere?” Şi Domnul i-a răspuns: „Voi
trimite din depărtare un popor, care va aprinde lumina
Evangheliei în această ţară.”
„Anii au trecut,
povesteşte fratele, şi am aşteptat cu nerăbdare
împlinirea Cuvântului Domnului. Şi, de când aţi început
voi românii să veniţi, Domnul mi-a deschis ochii să văd
împlinindu-se ceea ce Domnul îmi spusese cu zeci de ani
în urmă.”
Fraţii noştri, mii la
număr, au călătorit până în celălalt capăt al
continentului, în Spania, circa 3500 de km, la fel ca
famenul etiopian care a venit la Ierusalim în căutarea
Dumnezeului Celui viu şi adevărat.
Cât de minunat este
felul în care lucrează Dumnezeu!
Şi fraţii din Spania,
şi din toate celelalte ţări din Europa, trebuie iubiţi,
încurajaţi, şi slujiţi în umilinţă şi cu scumpătate.
Lucrarea pe care o săvârşesc dumnealor pe acele
meleaguri străine este de o însemnătate deosebită,
pentru vremurile de acum şi, mai cu seamă, pentru
vremurile care ne stau în faţă, vremuri foarte grele,
pentru întreg pământul şi pentru mărturisitorii
credinţei.
Slujitorii bisericilor
de acolo, vrednici de toată cinstea şi iubirea noastră,
trebuie încurajaţi şi ajutaţi cu toată inima.
Mulţumesc Domnului,
şi-I sunt deosebit de recunoscător pentru harul acesta
de care mi-a făcut parte, să slujesc şi eu din loc în
loc, bisericilor Domnului din Europa, săvârşind
lucrarea Domnului, lucrare de trezire şi zidire
spirituală.
Odată cu trecerea
timpului, veţi înţelege mai bine ce am vrut să spun prin
cele afirmate mai sus. Fiecare biserică este o minune de
la Dumnezeu. Să luăm bine seama cum ne apropiem de Casa
Domnului şi cum stăm ea.
Dacă sunt în Spania
circa 100 biserici, aceasta înseamnă că sunt înspre 1000
de lucrători: pastori, predicatori, evanghelişti,
prezbiteri, diaconi, învăţători, dirijori de cor,
orchestră, fanfară, etc.
Este întradevăr minunea
lui Dumnezeu, şi nu ne rămâne decât să spunem, din toată
inima: Slăvit să fie Domnul!
Cu
umilinţă, Bucureşti, iunie 2011
Robul Domnului Isus,


Nu eu!
Iubiţi fraţi,
Prin mila Domnului, am călătorit în
mijlocul frăţietăţii din Canada, pentru 31 de zile, între 19 august şi 19
septembrie 2011. Tot numai prin mila Domnului, au fost săvârşite 33 de slujbe
duhovniceşti, în diferite oraşe şi biserici:
Montreal – pastor Iosif
Feher, Biserica Penticostală,
– pastor
Paul Banu, Biserica Baptistă,
Toronto – pastor Mircea
Toma, Biserica Baptistă,
– pastor
Nelu Bârle,Biserica Penticostală
Kietchener – pastor Corneliu
Bârsan, Biserica Penticostală,
– pastor
Ioan Păsui, Biserica Baptistă,
Windsor – pastor Cornel
Unc, Biserica Baptistă,
– pastor
Gheorghe Diaconescu, Biserica Penticostală.
După cum bine ştiţi, în trecerea
anilor, prin îndurarea Domnului, am săvârşit multe astfel de călătorii misionare
în România, şi în diferite ţări în care se găsesc biserici de limbă română.
Este un mare har să ştim că există
sute de biserici româneşti, răspândite în afara ţării, pe diferite continente.
Îi suntem nespus de recunoscători Domnului pentru harul acesta.
În urma acestor călătorii misionare,
în multe rânduri, am scris şi un cuvânt cu privire la lucrarea Domnului
săvârşită cu acel prilej. Am scris, de asemenea, şi mai multe articole despre
viaţa de credinţă. Îi sunt recunoscător Domnului şi pentru harul acesta.
Mulţi dintre cei care primesc
scrisorile acestea ne-au mulţumit mult pentru conţinutul lor încurajator. Unii
slujitori mi-au mărturisit că aşteaptă cu mare interes scrisorile noastre. Ne
bucurăm şi lăudăm pe Domnul şi pentru acest lucru.
Cineva s-ar putea înşela, însă,
crezând că lucrurile acestea ar fi rodul destoiniciei şi priceperii mele.
Nicidecum.
Dacă cineva m-ar întreba: Cine
eşti?, aş răspunde fără ezitare: Un păcătos mizerabil, mântuit prin harul
lui Hristos. Şi dacă m-ar mai întreba: Şi acum ce eşti?, aş răspunde,
tot fără ezitare: Un rob netrebnic.
Totul se datorează numai îndurării
şi bunătăţii Domnului.
Domnul Isus a locuit printre noi,
plin de har şi de adevăr. „Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi
har după har.”(Ioan 1:16)
Apostolul Pavel le scrie fraţilor
din Corint: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui
faţă de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi
nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.” (1 Cor. 15:10)
Înainte să merg în această lucrare,
Domnul mi-a vorbit aşa: Te aşteaptă un drum foarte îngust, alb şi neted. Fii
treaz şi veghetor. Vrăjmaşul va aduce o încercare, o răzvrătire din partea
celorlalţi. Sângele Meu va fi ca protecţie asupra ta. Te voi ocroti la plecare
şi la sosire, şi dacă vei veghea, te voi binecuvânta acolo şi pământeşte, pentru
ca în scurgerea vremii lucrarea să poată merge mai departe.
Şi lucrarea s-a împlinit întocmai.
Spun iarăşi: Este numai îndurarea
Tatălui Ceresc.
Am avut harul să mă nasc
într-o familie credincioasă Domnului.
Am avut harul să cunosc
oameni minunaţi, slujitori ai Domnului Isus Hristos, oameni sănătoşi în
credinţă, sfinţi ai lui Dumnezeu, de la care am învăţat atât de multe lucruri
minunate.
De altă parte, sunt multe suflete
credincioase care mijlocesc şi se luptă în rugăciunile lor pentru mine şi pentru
lucrarea care o fac. Un alt har.
Un alt exemplu. O soră credincioasă
Domnului din Suedia mi-a trimis, în multe rânduri, învăţături duhovniceşti
minunate, pe care le-a adunat din cărţile citite, sau din predicile auzite.
Am citit minunate cărţi, prin care
Domnul m-a învăţat multe lucruri însemnate pentru viaţa de credinţă.
Am avut nenumărate experienţe cu
Domnul, şi cu fraţii pe calea credinţei, experienţe care au îmbogăţit şi
îmbogăţesc mereu viaţa mea lăuntrică. Ar mai fi multe de spus în această
privinţă.
V-am scris toate aceste lucruri
numai pentru a vă încredinţa pe deplin de adevărul acestui cuvânt: Nu eu,
ci harul lui Dumnezeu.
Sunt un om cu nenumărate lipsuri,
slăbiciuni şi neajunsuri, dar îmi doresc din toată inima ca ceea ce fac să fie
spre slava lui Dumnezeu. Prin har.
Am ajuns cu bine acasă, şi acum ne
pregătim pentru lucrarea Şcolii Maranata care va începe săptămâna viitoare, prin
mila Domnului.
Ne rugăm ca Domnul să deschidă şi de
această dată uşă de cuvânt pentru noi, şi să coboare în adunarea noastră cu
îndurarea, bunătatea şi dragostea Lui slăvită.
Har şi pace!
Cu dragoste,
Bucureşti 22 septembrie 2011
Robul Domnului Isus,


[ Program - Sesiunea de vara 2011 ] [ Scrisori de informare - Sesiunea de vara 2011 ] [ Scrisori de multumire - Sesiunea de primavara 2011 ] [ Scrisori misionare - Sesiunea de vara 2011 ] [ Articole - Sesiunea de vara 2011 ] [ Fotografii - Sesiunea de vara 2011 ]

[ Home ] [ Sus ] [ Activitate ] [ Inscrieri ] [ Arhiva Articole ] [ Contact ] |